Tulburarile de atasament

Tulburarea de atasament este un termen generic folosit pentru a descrie tulburari afective, comportamentale si ale relatiilor sociale, rezultate din esecul in formarea unui atasament normal fata de parinti in mica copilarie, ducand la expectante sociale si comportamente problematice.

Astfel de esecuri apar datorita experientelor timpurii de neglijare, abuz sau separare abrupta de parinti dupa varsta de 6 luni si inainte de varsta de 3 ani, precum si datorita schimbarii frecvente sau numarului mare de ingrijitori ai copilului sau lipsei responsivitatii ingrijitorilor la eforturile de comunicare ale copilului.

Termenul de tulburare de atasament este adesea folosit pentru a descrie problemele emotionale si comportamentale ale copiiilor mici, dar se aplica uneori si copiiilor de scoala sau adultilor. Dificultatile intampinate depind de varsta si comportamentul de atasament al copilului poate fi foarte diferit cu diferiti adulti, sugerand faptul ca tulburarea se manifesta in cadrul unei relatii si a unei interactiuni dintre doi oameni, mai degraba decat la nivelul intregii personalitati.

Nu exista o lista de simptome generale pentru tulburarea de atasament, insa in general ea se refera la absenta sau distrsiunea unor comportamente sociale adecvate varstei. De exemplu, la un copil mic comportamentul problematic poate include faptul ca nu sta langa parinti intr-un mediu strain, preferand sa fie reconfortat de o alta persoana, in timp ce la un copil de 6 ani tulburarea se poate manifesta prin faptul ca este excesiv de prietenos cu strainii.