Tulburarea de comportament opozitionist deviant

opozitionist

Tulburarea de comportament de tip opozitionist- deviant

Toti copiii sunt opozitionisti din cand in cand, mai ales atunci cand sunt obositi, infometati, stressati sau suparati. Copiii se pot certa, pot raspunde inapoi, nu se supun, isi sfideaza parintii, profesorii sau alti adulti. Comportamentul opozitionist este adesea o parte normala a dezvoltarii la varsta de 2-3 ani si la adolescenti. Comportamentul ostil si necooperant devine o problema serioasa atunci cand este atat de frecvent si constant incat iasa in evidenta in comparatie cu alti copii de aceeasi varsta si nivel de dezvoltare si atunci cand afecteaza viata sociala, familiala si academica a copilului

Simptomele tulburarii de tip opozitionist- deviant

La copiii cu tulburare de tip opozitionist exista un tipar de comportament ostil, necooperant si sfidator fata de figurile autoritare, care interfera serios cu functionarea zilnica a tanarului.

Simptomele tulburarii de tip opozitionist- deviant includ:

–          crize temperamentale frecvente

–          certuri excesive cu adultii

–          sfidare activa si refuzul de a accepta cererile si regulile

–          incercari deliberate de a enerva sau supara oamenii

–          invinovatirea altora pentru propriile greseli si comportamente

–          usor de enervat de catre altii

–          crize frecvente de furie si resentimente

–          vorbire rautacioasa si cu ura atunci cand este suparat

–          cautarea razbunarii

Simptomele pot apare in situatii multiple, dar sunt mai usor de observat acasa sau la scoala.

Cauzele tulburarii de tip opozitionist- deviant

Cinci pana la cincisprezece la suta dintre copiii de scoala au tulburare de comportament de tip opozitionist deviant. Cauzele tulburarii de comportament de tip opozitionist- deviant sunt necunoscute, dar multi parinti spun ca copilul cu aceasta tulburare era mai rigid si formula mai multe creri in comparatie cu fratii sai inca de la o varsta foarte mica. Factorii biologici si de mediu par sa detina un rol in geneza tulburarii de tip opozitionist- deviant.

Tratament si psihoterapie

Copilul cu tulburare de tip opozitionist- deviant necesita o evaluare complexa. Este necesara diagnosticarea altor tulburari posibile cu aparitie concomitenta cum sunt ADHD, tulburarile de invatare, tulburarea bipolara si tulburarile de tip anxios. Este dificil de tratat tulburarea de comportament opozitionist- deviant fara tratamentul tulburarilor asociate.

Tratamentul tulburarii de tip opozitionist- deviant include programe de consiliere pentru parinti, cu scopul de a-i ajuta sa se adapteze comportamentului copilului, psihoterapie individuala  pentru managementul furiei, psihoterapie familiala cu scopul imbunatatirii comunicarii in cadrul familiei, psihoterapie cognitiv-comportamentala pentru a ajuta copilul in rezolvarea de probleme si pentru a diminua negativismul, consilierea pentru abilitatile sociale, cu scopul cresterii flexibilitatii si imbunatatirii rezistentei la frustrare.

Copilul cu tulburare de tip opozitionist- deviant poate fi dificil de suportat pentru parinti. Multi din copii raspund pozitiv la tehnicile parentale de tip pozitiv.