Tulburarea ritmului circadian de somn

ritm circadian

Ce este tulburarea ritmului circadian de somn?

Tulburării ritmului circadian de somn este un tipar persistent sau recurent de întrerupere a somnului, care rezultă dintr-o inadecvare între sistemul de somn- veghe şi solicitările externe referitoare la orarul şi durata somnului.

Simptomele tulburarii ritmului circadian de somn

Presoanele cu această tulburare se pot plânge de insomnie în anumite momente ale zilei şi de somnolenţă excesivă în altele, cu deteriorarea rezultantă în domeniul social, profesional ori în alte domenii importante de funcţionare sau stres subiectiv marcat.

Subtipuri

Tipul de fază de somn întârziat. Acest tip de tulburare a ritmului circadian de somn se caracterizează printr-o întârziere a ritmurilor circadiene, inclusiv a ciclului somn-veghe, în raport cu cererile societăţii. Presoanele cu aceasta tulburare au o capacitate diminuată anormal pentru orele de somn-veghe în avans de fază (adică, de a deplasa somnul şi veghea spre ore mai timpurii) ori o alterare în alinierea uzuală a somnului cu alte ritmuri circadiene. Ca urmare a acestui fapt, aceste persoane se „culcă” de regulă la ore târzii şi au mari dificultăţi în a deplasa aceste ore de somn mai înainte. Faza circadiană de somn este stabilă: persoanele cu aceasta tulburare se vor culca şi se vor deştepta la ore concordante, deşi târzii când sunt lăsaţi la dispoziţia propriului lor orar de somn (de ex., în weekend sau în concediu).Oamenii afectaţi se plâng de dificultate în a adormi la ore acceptabile social, dar odată ce adorm, somnul este normal. Concomitent, există dificultăţi în deşteptarea la ore acceptabile social (de ex., soneria ceasului este adesea incapabilă să trezeasca persoana din somn). Multe persoane cu această tulburare vor fi cronic deprivate de somn, ca rezultat al necesităţii de a se deştepta dimineaţa pentru obligaţiile sociale şi ocupaţionale. Poate surveni somnolenţa în timpul perioadei de veghe dorite.

Tipul de decalaj de fus orar. In acest tip de tulburare a ritmului circadian de somn, ciclul circadian de somn-veghe endogen este normal, iar tulburarea apare din conflictul dintre tiparul de somn şi veghe generat de sistemul circadian şi tiparul de somn cerut de o zonă orară nouă. Persoanele cu acest tip de tulburare se plâng de o inadecvare între orele dorite şi cele cerute de somn şi veghe. Severitatea inadecvării este proporţională cu numărul de zone orare traversate, cu maximum de dificultăţi notate adesea după călătoria prin opt sau mai multe fuse orare în mai puţin de 24 de ore. Călătoria spre est (avansarea orelor de somn-veghe) este de regulă, pentru cele mai multe persoane mai dificil de tolerat decât călătoria spre vest (amânarea orelor de somn-veghe).

Tipul de lucru în ture. In acest tip de tulburare a ritmului circadian de somn, ciclul circadian de somn-veghe endogen este normal, iar tulburarea provine din conflictul dintre tiparul de somn şi veghe generat de sistemul circadian şi tiparul dorit de somn şi veghe cerut de lucrul în ture. Orarele de tură de noapte (cu revenirea la orarul de zi, câteva zile mai târziu) şi orarele de ture prin rotaţie sunt cele mai perturbante, deoarece ele forţează somnul şi veghe în poziţii circadiene aberante, şi previn orice adaptare constantă. Muncitorii cu aceste ture au de regulă o durată de somn mai scurtă şi perturbări mai frecvente în continuitatea somnului decât muncitorii care lucrează dimineaţa sau după amiază. Invers, aceste persoane se pot simţi somnoroase sau pot adormi în timpul perioadei de veghe dorite, adică în mijlocul turei de lucru de noapte, Orarele de lucru care implică ture care se rotează mai lent sau rotarea la turele anterioare în mod progresiv (adică, noapte, după amiază, zi) (tura III – tura II – tura I) sunt, de asemenea, asociate cu un grad mare de perturbare a somnului şi alte acuze, decât alte tipuri de orare de ture prin rotaţie. Inadecvarea circadiană a tipului de lucru în ture este agravata de timpul de somn insuficient, de solicitările sociale şi familiale, uzul de alcool şi de perturbările ambientale (de ex., telefonul, vacarmul traficului) în timpul orelor de somn intenţionate.

Debutul tulburarii ritmului circadian de somn

Debutul tipului de fază de somn întârziat survine cel mai adesea în ultima parte a copilăriei şi începutul perioadei de adult. Adulţii mai bătrâni prezintă, de asemenea, tulburări de somn mai severe urmând simulării unei schimbări de fus orar.

Prevalenţă

Pentru nici unul din tipurile de tulburare a ritmului circadian de somn nu a fost bine- stabilită prevalenta. Procentele frecvenţei pentru tipul de fază de somn întârziat în populaţie au variat larg, mergând de la 0,1% la 4% la adulţi şi până la 7% ia adolescenţi. Până la 60% dintre cei care lucrează în tură de noapte pot avea aceasta tulburare.

Evoluţie

Tipul de fază de somn întârziat debutează de regulă în adolescenţă, putând urma unui stresor psihosocial. Fără intervenţie, tipul de fază de somn întârziat durează de regulă ani sau decenii, dar se poate „corecta” şi de la sine, dată fiind tendinţa fazei ritmului circadian endogen de a avansa cu varsta. Tratamentul poate normaliza adesea orele de somn, cel puţin temporar, dar există o vulnerabilitate permanentă la a reveni la orele întârziate de somn şi la alte simptome,

Tipul de lucru în ture persistă de regulă atât timp cât persoana lucrează conform acestui orar. Dispariţia simptomelor survine în general în decursul a 2 săptămâni de la revenirea la un orar de somn-veghe diurn normal.