Tulburarea de identitate disociativa

personalitate multipla

Tulburarea de identitate disociativa este un diagnostic psihiatric care descrie situatia in care o persoana prezinta mai multe identitati sau personalitati (cunoscute ca alter ego) in care fiecare din aceste identitati are propriul tipar de perceptie si interactiune cu mediul. Pentru diagnostic este necesar ca cel putin doua personalitati sa preia controlul asupra comportamentului persoanei in asociere cu o pierdere a memoriei mai severa decat uitarea normala; in plus simptomele nu sunt efecte temporare ale utilizarii de medicamente, droguri sau a unei afectiuni medicale generale.

Tulburarea de identitate disociativa a aparut pentru prima oara ca si clasificare medicala în DSM – III sub numele de personalitate multipla, termen folosit in continuare în ICD -10.

Exista foarte multe controverse in legatură cu acest subiect. Conform unor pareri tulburarea disociativa de identitate nu ar exista ca diagnostic medical valid, in timp ce alti autori sustin ca un asemenea diagnostic reflecta efectele adverse ale terapiei.

Multi teoreticieni cred ca tulburarea de identitate disociativa se dezvolta ca un mijloc de aparare impotriva experientelor traumatice din copilarie: viol, abuz sexual din partea parintilor, violenta fizica in familie. Prin acest proces disociativ, gandurile, sentimentele, amintirile si perceptiile experientei traumatizante pot fi separate psihologic, astfel incat copilul sa functioneze ca si cand trauma nu s-ar fi intamplat. Copilul se adapteaza la problemele dureroase prin crearea unei alte personalitati care sa se ocupe de dificultati. In cazul in care copilul este abuzat in mod grav si in repetate randuri, aceasta metoda conduce in timp la identitati disociative in care numai una dintre personalitatile suplimentare este constienta de abuz, iar celelalte nu au amintiri despre suferinta. Pentru a dezvolta aceasta boala, este insa nevoie de o predispozitie a individului. Nu orice persoana care traverseaza o perioada traumatica dezvolta o forma de tulburare disociativa de identitate. Mai mult, se poate vorbi de o predispozitie biologic mostenita pentru disociere.