Alexitimia

alexitimie

În 1963 o serie de cercetatori observau că cei mai mulţi pacienţi cu boli psihosomatice au o fantezie deficitară şi că asociaţiile pe care le fac se referă în mare măsură la activităţi cotidiene. Aceste personalităţi au fost numite alexitimice, în sensul că persoana nu are capacitatea de a găsi cuvinte pentru a-şi descrie propriile sentimente.

Caracteristici ale persoanelor care sufera de alexitimie

Persoanele alexitimice au o serie de caracterisitici comune:

Fac o descriere nesfârşită a simptomelor fizice;

Se plâng de tensiune, iritabilitate, frustrare, durere, sentimentul de vid, agitaţie, nervozitate;

Lipseşte în mare măsură fantezia şi descrierea elaborată a mediului;

Au o dificultate marcată în a găsi cuvintele adecvate pentru a-şi descrie sentimentele;

Plâng rar şi atunci când plâng plânsul nu are a fi legat de sentimentele adecvate;

Visează rar;

Afectivitatea este inadecvată;

Au tendinţa de a acţiona impulsiv şi acţiunea este pentru ei un mod predominant de viaţă;

Relaţiile interpersoanle sunt fie slab reprezentate, fie supra-dependente şi evitante;

Apare contratransfer frecvent în terapie, terapeuţii fiind cel mai adesea plictisiţi de acesti pacienţi.

Bolile psihosomatice si alexitimia

Totuşi, cei mai mulţi pacienţi cu boli psihosomatice nu sunt alexitimici şi alexitimia nu conduce în mod obligatoriu la o boală psihosomatică. Multe tulburări psihosomatice nu relevă simptome neurotice sau psihotice.

Pacienţii psihosomatici au nevoie să îşi păstreze boala că reasigurare a propriilor limite corporale şi ca dovadă a propriei supravieţuiri. În boala psihosomatică emoţiile care sunt prea ameninţătoare nu mai sunt trăite ca sentimente, ci sunt înregistrate ca experienţe somatice în simptomele fizice.