Domeniile psihoterapiei integrative

Domeniile psihoterapiei integrative se substituie dimensiunilor: afective, comportamentale, cognitive şi fiziologice. În domeniile menţionate are loc experienţa terapeutică:

1) domeniul cognitiv. Experienţele cognitive au loc prin alianţa terapeutică între Starea de Eu -Adult a clientului şi a terapeutului. Aici includem contractarea schimbării, planificarea strategiei necesare schimbării şi cercetarea insight-ului din vechile patternuri.

2) domeniul comportamental. Experienţele comportamentale implică clientul în comportamentele noi ce se opun vechiului sistem al scriptului şi care vor evoca răspunsuri de la ceilalţi prin colectarea amintirilor de întărire a scriptului. În unele cazuri, se dă „temă de casă” pentru ca experienţa terapeutică să se extindă în afara şedinţelor de terapie în timpul şedinţei terapeutice invităm clientul să se comporte diferit cu noi, cu alţi membri ai grupului şi – in vitro- cu alte persoane ce  l-au ajutat să construiască şi să menţină scriptul vieţii.

3) domeniul afectiv. Experienţele afective, deşi implică sentimente curente, sunt formate din experienţe arhaice şi/sau introiecţii care apar când ne întoarcem la o vârstă la care introiecţiile originale au fost preluate de scriptul vieţii sau când acele introiecţii au fost întărite. În această stare de regresie, clientul simte şi gândeşte în versiunea „tânără” a sa, eliberând atitudini şi decizii ce au creat scriptul vieţii. Prin regresia realizată se exprimă sentimente, nevoi şi dorinţe refulate şi se experimentează contactul care nu a fost posibil în trecut. Deciziile inhibitorii pot astfel să fie reevaluate şi regândite.

4) domeniul fiziologic. Wilhelm Reich (1945) a subliniat că oamenii trăiesc „structurile” care-i caracterizează prin fiziologic. Deciziile din cadrul scriptului vieţii implică o anumită distorsiune a contactului rezultat într-un grad de tensiune musculară, somatizări.