Cercetari privind neuronii in oglinda

Un neuron in oglinda este un neuron care descarca impulsuri electrice atunci cand un animal actioneaza sau atunci cand animalul observa aceleasi actiuni realizate de un alt animal. Astfel, neuronul “oglindeste” comportamentul altcuiva, de parca observatorul insusi ar fi cel care actioneaza. Asemenea neuroni au fost observati la primate si alte specii, inclusiv pasarile. La om, neuronii in oglinda se afla localizati in cortexul premotor, cortexul primar somatosenzorial si cortexul inferior parietal.
Functia neuronilor in oglinda a fost subiectul multor speculatii. Multi cercetatori considera ca sistemul neuronilor in oglinda furnizeaza un mecanism psihologic pentru perceperea cuplarii actiunilor. Neuronii in oglinda pot fi importanti pentru intelegerea actiunilor altor oameni si pentru a invata noi abilitati prin imitatie. Unii cercetatori speculeaza de asemenea ca neuronii in oglinda pot simula actiunile observate, contribuind astfel la teoria abilitatilor mentale, in timp ce altii leaga neuronii in oglinda de abilitatile de vorbire.Neuronii in oglinda pot discerne emotiile unei alte persoane, formand baza biologica a empatiei. Atunci cand exista probleme la nivelul neuronilor in oglinda pot apare diverse disfunctii cognitive, in mod special autismul. Oricum, nu este inca clar modul in care neuronii in oglinda se leaga de principalele caracteristici ale autismului.
Nu este posibil sa studiem neuronii izolati din creierul uman, asa incat cele mai multe dovezi privitoare la neuronii in oglinda sunt indirecte. Experimentele care folosesc rezonanta magnetica nucleara (RMN) au aratat ca se activeaza cortexul frontal inferior si lobul parietal superior atunci cand o persoana desfasoara o actiune dupa ce a privit pe altcineva desfasurand acea actiune. A fost sugerat faptul ca aceste regiuni din creier contin neuronii in oglinda, astfel ca ele au fost denumite sistemul neuronilor in oglinda.
Studiile din neuropsihologie care au investigat zonele de leziuni care duc la deficite de interpretare pantomimica, cunoastere a actiunilor si miscari biologice au aratat ca exista o legatura cauzala intre integritatea girusului frontal inferior si aceste comportamente. Stimularea magnetica transcraniala a confirmat de asemenea acest fenomen. Rezultatele indica ca activarea zonelor legate de neuronii in oglinda nu este doar un epifenomen.
Un studiu publicat in 2010 a inregistrat activitatea cerebrala a 21 de pacienti care au fost tratati la centrul UCLA Ronald Reagan din SUA pentru epilepsie. Pacientilor li s-au implantat electrozi pentru a identifica centrii crizelor epileptice in vederea unui potential tratament chirugical. Localizarea electrozilor s-a bazat strict pe criterii clinice. Un mic numar de neuroni au descarcat impulsuri nervoase sau au prezentat activitate maxima atat in situatia in care persoana in cauza a desfasurat o anumita actiune, cat si in situatia in care a observat pe altcineva desfasurand o actiune. Alti neuroni in schimb au avut proprietati anti-oglinda, adica au raspuns atunci cand persoana a vazut desfasurarea unei actiuni, dar au fost inhibati atunci cand persoana a desfasurat ea insasi actiunea respectiva.
Neuronii in oglinda care au fost gasiti au fost localizati suplimentar in cortexul motor si temporal medial (nu au fost investigate alte regiuni ale creierului in cadrul acestui studiu).