Abilitatile matematice legate de comunicarea dintre regiunile creierului

de Rick Nauert Ph.D
(traducerea in limba romana: Ioana Muscoi)

Eşti slab la matematica? Probabil pentru ca regiunile creierului tau nu comunica bine intre ele, sugereaza un nou studiu.
Cercetătorii au descoperit că puterea legăturilor între emisfera dreapta şi emisfera stângă reprezintă un predictor pentru performanţa la probleme aritmetice de bază. Rezultatele vin să explice importanţa conexiunilor neuronale pentru capacităţile matematice la oameni. Cercetătorii susţin că această descoperire poate să vină şi în ajutorul indivizilor care suferă de discalculie-inabilitatea de a înţelege şi manipula cifrele.
Experţii au ştiut că partea de sus/de mijloc a creierului, cortexul parietal, joacă un rol important în aşa numita cogniţie numerică, adică abilitatea de a procesa informaţii numerice. Studiile de imagistică asupra creierului au demonstrat de asemenea că regiunea dreaptă parietală este implicată în primul rând în procesarea cantitativă de bază (de exemplu umplerea pana la o anumită capacitate a coşurilor cu fructe), în timp ce partea stângă a parietalului este implicată în operaţii numerice mai precise, precum adunarea şi scăderea.Până la descoperirea acestor noi rezultate, cercetătorii nu au ştiut dacă cele două emisfere pot lucra împreună pentru a îmbunătăţi capacităţile matematice. În acest nou studiu, cercetătorii au folosit rezonanţa magnetică funcţională pentru a măsura activitatea cerebrală a 27 de adulţi tineri şi sănătoşi în timp ce rezolvau simple sarcini numerice şi aritmetice.
Într-o sarcină, participanţii trebuiau să spună dacă două recipiente conţin acelaşi număr sau nu de obiecte. În celelalte două sarcini, participanţii trebuiau să rezolve probleme simple ce implicau adunarea şi scăderea. În concordanţă cu studiile anterioare, cerecetătorii au descoperit că sarcina care presupunea ca participanţii să spună daca recipientele au sau nu acelaşi număr de obiecte, a activat partea dreaptă a cortexului parietal, în timp ce adunarea şi scăderea au produs activitate în partea stângă a cortexului parietal. Cu toate acestea, un rezultat valoros al acestui studiu se referă la comunicarea crescută între emisfera dreapta şi emisfera stângă în timpul sarcinilor aritmetice (comparativ cu sarcina care presupunea ca participanţii să spună daca recipeintele au sau nu acelaşi număr de obiecte). Mai mult, indivizii care au avut cele mai puternice conexiuni au fost cei mai rapizi la rezolvarea scăderilor.
„Rezultatele noaste sugerează că performanţa în ceea ce priveşte exerciţiile de scădere este optimă atunci când există o coerenţă crescută între activitatea neuronală a celor două regiuni ale creierului. Două zone ale creierului care lucrează împreună, mai degrabă decât fiecare zonă sa lucreze separat pare a fi soluţia”, susţine coautorul Denise C. Park Ph.D.
Autorul Joonkoo Park, Ph.D , subliniază aspectele negative ale comunicării neuronale întreruptă sau ineficientă între emisfere, precum afectarea abilităţilor matematice caracteristice discalculiei, echivalentul în ceea ce priveşte numerele al dislexiei. „Dacă există o asemenea legătură cauzală, o direcţie interesantă de cercetare ar fi accea de a dezvolta anumite programe de training de îmbunătăţire a conectivităţii parietale şi de a testa dacă se realizează o creştere a competenţei numerice”, susţine Joonkoo Park. Teoretic, programele de trainig ar putea fi dezvoltate pentru a îmbunătăţii abilităţile matematice la copii. Aceste programe ar putea, de asemenea, să ajute adulţii a căror abilităţi aritmetice încep să se degradeze ca o etapă normală a declinului cognitiv care apare o dată cu înaintarea în vârstă.
(Sursa: Universitatea din Texas-Dallas)