Psihoterapiile psihodinamice in tratamentul sindromului de stres post-traumatic
Punctul central al psihoterapiilor psihodinamice îl reprezintă rezolvarea conflictelor intrapsihice. Una din cele mai influente teorii moderne este cea a lui Harowitz (1976) în ce priveşte trauma, subliniind negarea, abreacţia, catharisisul şi stadiile de recuperare. Scopul terapiei este rezolvarea conflictului interpsihic rezultat din experienţa traumatică. Terapia se centrează atât pe explorarea sinelui, cât şi pe conflictul produs de traumă, continand elemente comune cu intervenţiile cognitiv-comportamentale. Citeste mai departe...
Faptul ca stresul poate duce la afectiuni psihosomatice nu este o noutate. Insa de ce se intampla astfel? Sunt persoane care, ca urmare a stresului, dificultatilor si problemelor fac atacuri de panica, altele sunt depresive, iar altele…au alergii. Cum “alegem” afectiunea care urmeaza stresului?
In cadrul workshopului vom lucra asupra acestor aspecte, abordand atat nivelul teoretic, cat si aplicatiile practice- psihoterapia si consilierea in afectiunile psihosomatice. Workshopul se axeaza pe principii integrative, respectiv aspecte relationale si tehnici psihoterapeutice eclectice.
Pentru informatii suplimentare si inscrieri contactati:
cu Richard Page, Peter J Hawkins si Veronica Mihai Jardan
12-14 noiembrie 2010, Timisoara
Seminarul se desfasoara sub egida Scolii Europene de Psihoterapie Integrativa
si a Societatii de Psihodrama J.L. Moreno
Tematica:Terapie de grup nestructurata. O abordare integrativa
Credite de la Colegiul Psihologilor
Ce vom face? Teoria integrativa a psihoterapiei de grup, precum si alte teorii in psihoterapia de grup: psihanalitica, psihodrama, gestalt, centrata pe persoana, cognitiva. Seminarul are componente teoretice si experientiale, cu grupe experientiale din diferite perspective teoretice.
O mandală este o diagramă concentrică care constă mai ales din pătrate şi cercuri situate în jurul unui centru. Cuvântul „mandala” vine din sanscrită şi înseamnă ‘întreg spiritual’
Mandala este frecvent folosită în ritualurile budiste şi pentru meditaţie. Mandalele au existat încă din preistorie şi sunt privite ca fiind structuri simbolice universale. Mandalele apar în tradiţia Budhistă tibetană dar şi în triburile amerindiene Navajo. În psihologia Jungiană mandalele sunt interpretate ca vise vizualizate, simbolizând dorinţa de unitate a sinelui.
Marie Luise Franz (1963), psihanalist jungian, spunea că basmele sunt cea mai pură şi mai simplă expresie a proceselor psihice inconştiente colective. Ca urmare, basmele sunt considerate ca având o mare valoare, depăşind-o pe a tuturor celorlalte metode pentru investigarea inconştientului, reprezentând arhetipurile în forma lor cea mai concisă. În termeni jungieni fiecare arhetip este în esenţa sa un factor psihic necunoscut şi ca urmare nu este posibilă traducerea sa în termenii intelectuali. Citeste mai departe...
Tulburările de personalitate par să fie legate de diferenţele de gen (gender). Conform cu DSM:
Tulburările de personalitate de tip borderline apar mai frecvent la femei.
Tulburările de personalitate de tip histrionic şi dependent apar cu frecvenţă mai mare la femei.
Tulburările de personalitate de tip schizoid, schizotipal, paranoid, antisocial, narcisist şi obsesiv-compulsiv sunt diagnosticate mai frecvent la bărbat.
Aceste diferenţe au condus la presupunerea că există o relaţie între tulburările de personalitate şi rolurile gender (rolurile de gen). Citeste mai departe...
Psihoterapia ericksoniană se bazează pe o serie de strategii, cum sunt:
Incurajarea rezistenţei. Pacientului rezistent i se spune să nu divulge nici un fel de informaţii şi să spună numai ce doreşte cu adevărat în acel moment.
Furnizarea unei alternative mai rele sau dubla legătură. Dubla legătură este cea în care pacientului i se prezintă două opţiuni, acceptarea oricăreia din ele reprezentând accepterea sugestiei terapeutice.Dubla legătură este o situaţie de comunicare în care o persoană primeşte mesaje diferite sau contradictorii. Termenul de dublă legătură, introdus de antropologul Gregory Bateson, explică parţial debutul schizofreniei. Milton Erickson a utilizat dubla legătură în scop terapeutic, fiind bazată pe un paradox transformat în contradicţie. Citeste mai departe...
Psihoterapia metaforică se bazează pe gândirea umană abstractă. În forma sa cea mai simplă psihoterapia metaforică lucrează cu cele mai naturale şi primare modalităţi de gândire.
Adler (1959) spunea că realitatea este obiectivă pentru om. Oamenii interacţionează unii cu ceilalţi prin experienţierea simbolică a vieţii şi interpretarea conţinutului ei. Citeste mai departe...
Integrarea in psihoterapie. Utilizarea psihoterapeutica a filmelor.
Semnificaţia filmelor este de multă vreme cunoscută în psihoterapie. Psihanaliştii folosesc de multă vreme analiza filmelor. Analiza filmelor a fost aplicată şi în literatura umanistă existenţială. De exemplu Fincle (1992) analiza filmul „Cetăţeanul Kane” (1991) din pespectiva logoterapiei. Morenteer (1992) evalua filmele S.F. din perspectiva spirituală si religoasă arătând că aceste filme înfăţişează viaţa de după moarte. Citeste mai departe...
Meloterapia este utilizarea clinică bazată pe dovezi a intervenţiilor muzicale, pentru a obţine scopuri individualizate în cadrul relaţiei terapeutice. Cu alte cuvinte meloterapia este folosirea muzicii în scop terapeutic.
Paul Nordoff şi Clive Robbins (1930,1960) spuneau că oricine răspunde la muzică, indiferent cât este de bolnav sau de incapacitat. Citeste mai departe...
Orice realitate este creată de observator. Ordinea explicită (conform fizicianului David Bohm) este lumea aşa cum o percepem în mod tipic: plină de obiecte cu diferenţe şi graniţe aparente între ele. Ordinea implicită este întregul care ne conectează pe toţi, este nivelul cuantic la care obiectele, particulele, oamenii şi emoţiile sunt constituite la nivel subanatomic din aceeaşi substanţă. Citeste mai departe...
Integrarea in psihoterapie. Gandirea postmodernista si contributia lui Milton Erickson
Tehnicile lui Milton Erickson pot fi mai degrabă încadrate în curentul postmodernist, care susţine că, la nivel social, nu există o singură “cunoaştere adevărată” a oamenilor, famililor sau funcţionării societăţii.
În 1965 Erickson spunea: “Sarcina terapeutului nu ar trebui să fie aceea de prozelitism a propriilor credinţe şi cunoştinţe. Nici un pacient nu poate să înţeleagă cu adevărat ceea ce înţelege psihoterapeutul său, şi nici nu are nevoie de aşa ceva. Ceea ce este nevoie este dezvoltarea unei situaţii terapeutice care să permită pacientului să îşi folosească propria gândire, propria înţelegere, propriile emoţii, într-un fel care să se potrivească cel mai bine schemei lui de viaţă”. Citeste mai departe...
Terapia narativă este bazată în mare parte pe lucrările lui Gregory Bateson (1972).
White şi Epston au lucrat cu terapia narativă în sensul în care oamenii îşi pot schimba viaţa prin îmbogăţirea naraţiunilor pe care ei şi cei din jurul lor le spun referitor le viaţa lor. Ei au dezvoltat “descrierile bogate” sau poveştile cu multe amănunte legate de acele poveşti de viaţă ale oamenilor care sunt în afara influenţei problemelor. Prin aceste poveşti alternative oamenii pot trăi noi identităţi, noi posibilităţi de relaţie şi un nou viitor. Citeste mai departe...
Ruminarea îmbracă forma unor gânduri persistente şi recurente, care acaparează sfera preocupărilor conştiente ale persoanei, independent de intenţiile acesteia, adică conţinuturile ei îi sunt impuse persoanei oarecum fără voia ei, confruntând-o cu imposibilitatea de a se elibera de aceasta. Cu alte cuvinte ruminarea se referă la „o clasă de gânduri conştiente ce gravitează în jurul unei teme instrumentale comune şi care revin în absenţa unor solicitări imediate din exterior care ar reclama gândurile respective.” Citeste mai departe...